{"id":1114,"date":"2026-05-05T10:31:05","date_gmt":"2026-05-05T08:31:05","guid":{"rendered":"https:\/\/avocatludusan.ro\/?p=1114"},"modified":"2026-05-05T11:04:07","modified_gmt":"2026-05-05T09:04:07","slug":"cine-raspunde-pentru-erorile-ai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/cine-raspunde-pentru-erorile-ai\/","title":{"rendered":"Cine r\u0103spunde pentru prejudiciile cauzate de inteligen\u021ba artificial\u0103?"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Cine r\u0103spunde pentru prejudiciile cauzate de inteligen\u021ba artificial\u0103?<\/h1><\/div>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

05\/05\/2026<\/p><\/div>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\"\"<\/div><\/div>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Rezumat: <\/strong><\/em>Dezvoltarea accelerat\u0103 a sistemelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (AI) exercit\u0103 o presiune structural\u0103 asupra arhitecturii tradi\u021bionale a r\u0103spunderii civile, conceput\u0103 \u00eentr-un context \u00een care raportul dintre fapt\u0103, autor \u0219i prejudiciu era, \u00een mod esen\u021bial, direct \u0219i identificabil. Apari\u021bia unor sisteme capabile s\u0103 proceseze autonom volume masive de date \u0219i s\u0103 genereze decizii cu impact juridic sau economic semnificativ determin\u0103 o relativizare a conceptelor clasice de vinov\u0103\u021bie, imputabilitate \u0219i cauzalitate.<\/em><\/p>

\u00a0<\/p>

Prezentul demers \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze \u00een ce m\u0103sur\u0103 mecanismele consacrate de Codul civil al Rom\u00e2niei pot fi utilizate pentru acoperirea prejudiciilor generate de inteligen\u021ba artificial\u0103, \u00een lipsa unui regim juridic autonom pe deplin conturat. \u00cen acest context, sunt examinate principalele forme de r\u0103spundere civil\u0103 \u2013 delictual\u0103, contractual\u0103 \u0219i pentru lucruri \u2013 din perspectiva adecv\u0103rii lor la specificul tehnologic al AI, precum \u0219i limitele func\u021bionale ale acestora \u00een situa\u021bii caracterizate prin opacitate algoritmic\u0103 \u0219i autonomie decizional\u0103.<\/em><\/p>

\u00a0<\/p>

Totodat\u0103, analiza vizeaz\u0103 identificarea actorilor poten\u021bial responsabili \u00een lan\u021bul de producere \u0219i utilizare a sistemelor AI \u2013 dezvoltatori, furnizori de date, operatori \u0219i intermediari digitali \u2013 eviden\u021biind dificult\u0103\u021bile de delimitare a sferei de r\u0103spundere \u00een cadrul unor ecosisteme tehnologice complexe \u0219i interdependente. \u00cen paralel, sunt evaluate tendin\u021bele de reglementare la nivelul Uniunii Europene, \u00een special prin raportare la Regulamentul privind inteligen\u021ba artificial\u0103, care propune o abordare bazat\u0103 pe evaluarea riscurilor \u0219i pe instituirea unor obliga\u021bii diferen\u021biate \u00een func\u021bie de impactul sistemelor AI.<\/em><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t

1. Introducere: O muta\u021bie de paradigm\u0103<\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Institu\u021bia r\u0103spunderii civile s-a edificat, \u00een mod tradi\u021bional, pe premisa existen\u021bei unei fapte imputabile unei persoane determinate<\/strong>, \u00een cadrul unui raport juridic \u00een care autorul prejudiciului poate fi identificat, iar conduita sa evaluat\u0103 prin raportare la criterii precum culpa sau inten\u021bia. Aceast\u0103 construc\u021bie, consacrat\u0103 \u0219i sistematizat\u0103 \u00een Codul civil al Rom\u00e2niei, presupune o rela\u021bie relativ clar\u0103 \u00eentre fapt\u0103, autor \u0219i consecin\u021ba prejudiciabil\u0103.<\/p>


Emergen\u021ba \u0219i dezvoltarea accelerat\u0103 a sistemelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 fragilizeaz\u0103 \u00eens\u0103 aceast\u0103 premis\u0103 clasic\u0103, gener\u00e2nd o veritabil\u0103 muta\u021bie de paradigm\u0103. Astfel, \u00een contextul utiliz\u0103rii AI:<\/p>

  • decizia nu mai este expresia direct\u0103 a unei voin\u021be umane, ci rezultatul unui proces algoritmic complex<\/strong>, bazat pe modele statistice \u0219i pe prelucrarea unor volume semnificative de date;<\/li>
  • comportamentul sistemului poate evolua autonom<\/strong>, prin mecanisme de \u00eenv\u0103\u021bare (machine learning), ceea ce face dificil\u0103 anticiparea exact\u0103 a rezultatelor;<\/li>
  • rela\u021bia de cauzalitate, element esen\u021bial al r\u0103spunderii civile, devine difuz\u0103 \u0219i fragmentat\u0103<\/strong>, fiind distribuit\u0103 \u00eentre mai mul\u021bi actori \u0219i etape tehnice.<\/li><\/ul>


    \u00cen aceste condi\u021bii, dificultatea major\u0103 nu rezid\u0103 \u00een constatarea existen\u021bei unui prejudiciu \u2013 adesea evident \u0219i cuantificabil \u2013 ci \u00een identificarea subiectului de drept c\u0103ruia \u00eei poate fi imputat\u0103, \u00een mod legitim, producerea acestuia<\/strong>. Problema juridic\u0103 se deplaseaz\u0103, astfel, de la analiza conduitei individuale la evaluarea unui lan\u021b tehnologic distribuit<\/strong>, \u00een care intervin dezvoltatori, furnizori de date, operatori \u0219i utilizatori, fiecare contribuind, \u00een mod diferit, la rezultatul final.<\/p>

    Aceast\u0103 transformare impune o reconsiderare a fundamentelor r\u0103spunderii civile, \u00een sensul adapt\u0103rii criteriilor de imputare \u0219i al redefinirii no\u021biunii de control juridic asupra instrumentelor tehnologice, pentru a asigura men\u021binerea func\u021biei esen\u021biale a acestei institu\u021bii: repararea integral\u0103 a prejudiciului \u0219i protec\u021bia efectiv\u0103 a persoanei v\u0103t\u0103mate.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

    \n\t\t\t\t\t

    2. Instrumentele dreptului civil - Aplicabilitate \u0219i limite<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

    2.1. R\u0103spunderea delictual\u0103<\/strong><\/p>


    Modelul clasic al r\u0103spunderii delictuale, consacrat de Codul civil al Rom\u00e2niei, presupune \u00eentrunirea cumulativ\u0103 a unor condi\u021bii bine definite: existen\u021ba unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, stabilirea unei leg\u0103turi de cauzalitate \u00eentre fapt\u0103 \u0219i prejudiciu, precum \u0219i vinov\u0103\u021bia autorului. Acest cadru conceptual func\u021bioneaz\u0103 eficient \u00een ipoteza unor conduite umane identificabile, susceptibile de a fi evaluate prin raportare la standarde de diligen\u021b\u0103 \u0219i pruden\u021b\u0103.<\/p>


    \u00cen materia inteligen\u021bei artificiale, \u00eens\u0103, aplicarea acestor exigen\u021be \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi structurale, generate de specificul tehnologic al sistemelor implicate. \u00cen primul r\u00e2nd, vinov\u0103\u021bia devine dificil de individualizat<\/strong>, \u00eentruc\u00e2t decizia prejudiciabil\u0103 nu mai poate fi atribuit\u0103 unei inten\u021bii sau unei culpe \u00een sens clasic, ci rezult\u0103 dintr-un proces algoritmic autonom, care nu reflect\u0103 \u00een mod direct conduita psihic\u0103 a unei persoane. Chiar \u0219i \u00een ipoteza identific\u0103rii unui actor uman (dezvoltator, operator), leg\u0103tura dintre conduita acestuia \u0219i rezultatul produs de AI este adesea indirect\u0103 \u0219i mediat\u0103 tehnologic.<\/p>


    \u00cen al doilea r\u00e2nd, proba raportului de cauzalitate este profund afectat\u0103 de opacitatea algoritmic\u0103<\/strong>. Sistemele de tip \u201eblack box\u201d limiteaz\u0103 accesul la logica decizional\u0103 intern\u0103, ceea ce face dificil\u0103 demonstrarea faptului c\u0103 un anumit rezultat prejudiciabil este consecin\u021ba direct\u0103 a unei erori sau deficien\u021be specifice. \u00cen lipsa unei transparen\u021be suficiente, analiza cauzalit\u0103\u021bii risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la un nivel probabilistic, incompatibil, \u00een anumite situa\u021bii, cu standardele probatorii tradi\u021bionale.<\/p>


    \u00cen fine, expertiza tehnic\u0103 devine indispensabil\u0103<\/strong>, \u00eens\u0103 nu \u00eentotdeauna concludent\u0103. Complexitatea modelelor AI, caracterul lor dinamic \u0219i dependen\u021ba de volume mari de date pot conduce la opinii divergente sau la imposibilitatea stabilirii unor concluzii ferme, ceea ce afecteaz\u0103 previzibilitatea solu\u021biilor judiciare.<\/p>


    \u00cen aceste condi\u021bii, de\u0219i r\u0103spunderea delictual\u0103 r\u0103m\u00e2ne, \u00een principiu, aplicabil\u0103 \u0219i ofer\u0103 un cadru teoretic pentru angajarea r\u0103spunderii, eficien\u021ba sa este diminuat\u0103 din perspectiv\u0103 probatorie. Aceasta tinde s\u0103 devin\u0103 un instrument dificil de utilizat \u00een practic\u0103, \u00een absen\u021ba unor adapt\u0103ri legislative sau jurispruden\u021biale care s\u0103 \u021bin\u0103 seama de particularit\u0103\u021bile tehnologiei AI.<\/p>


    2.2. R\u0103spunderea pentru lucruri<\/strong><\/p>


    Extinderea no\u021biunii de \u201elucru\u201d, \u00een sensul consacrat de Codul civil al Rom\u00e2niei, permite includerea sistemelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 \u00een sfera mecanismelor de r\u0103spundere pentru lucruri, printr-o interpretare evolutiv\u0103 adaptat\u0103 realit\u0103\u021bilor tehnologice. \u00cen acest cadru, fundamentul r\u0103spunderii nu mai este vinov\u0103\u021bia, ci paza juridic\u0103 a lucrului<\/strong>, \u00een\u021beleas\u0103 ca putere de direc\u021bie, control \u0219i utilizare \u00een interes propriu.<\/p>


    Astfel, r\u0103spunderea revine persoanei care exercit\u0103 aceast\u0103 paz\u0103 juridic\u0103, de regul\u0103 utilizatorul sau operatorul sistemului AI, independent de dovedirea unei culpe. Accentul se deplaseaz\u0103, \u00een mod semnificativ, de la analiza conduitei subiective la rela\u021bia obiectiv\u0103 dintre persoan\u0103 \u0219i instrumentul tehnologic<\/strong>, precum \u0219i la beneficiul pe care aceasta \u00eel ob\u021bine din utilizarea sistemului. Aceast\u0103 abordare r\u0103spunde unei nevoi de eficien\u021b\u0103 practic\u0103, facilit\u00e2nd repararea prejudiciului prin simpla dovedire a raportului dintre lucru \u0219i producerea acestuia.<\/p>


    Avantajul principal al acestei solu\u021bii const\u0103 \u00een caracterul s\u0103u pragmatic \u0219i func\u021bional<\/strong>, fiind deja valorizat\u0103 \u00een doctrin\u0103 \u0219i reg\u0103sit\u0103, \u00een mod implicit sau explicit, \u00een practica judiciar\u0103, ca mecanism de adaptare a dreptului clasic la noile tehnologii. Ea permite evitarea dificult\u0103\u021bilor probatorii specifice r\u0103spunderii delictuale, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te vinov\u0103\u021bia \u0219i, par\u021bial, cauzalitatea.<\/p>


    Totu\u0219i, aceast\u0103 construc\u021bie prezint\u0103 limite evidente. \u00cen primul r\u00e2nd, ea tinde s\u0103 simplifice excesiv realitatea tehnologic\u0103<\/strong>, reduc\u00e2nd complexitatea ecosistemului AI la o rela\u021bie binar\u0103 \u00eentre \u201elucru\u201d \u0219i \u201epaznic\u201d. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ignor\u0103 sau marginalizeaz\u0103 contribu\u021bia altor actori esen\u021biali, precum dezvoltatorii sau furnizorii de date, ale c\u0103ror decizii pot influen\u021ba decisiv comportamentul sistemului. \u00cen consecin\u021b\u0103, plasarea integral\u0103 a r\u0103spunderii asupra utilizatorului poate conduce la solu\u021bii inechitabile, \u00een special \u00een ipoteza \u00een care acesta nu de\u021bine un control efectiv asupra mecanismelor interne ale AI.<\/p>


    Prin urmare, de\u0219i r\u0103spunderea pentru lucruri reprezint\u0103, \u00een prezent, una dintre cele mai viabile solu\u021bii de drept pozitiv, aceasta are un caracter provizoriu \u0219i necesit\u0103 complet\u0103ri normative care s\u0103 reflecte natura distribuit\u0103 a riscurilor asociate inteligen\u021bei artificiale.<\/p>


    2.3. R\u0103spunderea contractual\u0103<\/strong><\/p>


    \u00cen cadrul raporturilor contractuale, utilizarea sistemelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 nu determin\u0103, \u00een principiu, o derogare de la regulile generale consacrate de Codul civil al Rom\u00e2niei \u00een materia r\u0103spunderii contractuale. Dimpotriv\u0103, mecanismele clasice \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 aplicabilitatea, chiar dac\u0103 sunt puse \u00een fa\u021ba unor situa\u021bii tehnice noi.<\/p>


    Astfel, partea care recurge la utilizarea unui sistem AI \u00een executarea obliga\u021biilor sale nu se poate exonera de r\u0103spundere invoc\u00e2nd autonomia sau imprevizibilitatea acestuia<\/strong>. Din punct de vedere juridic, inteligen\u021ba artificial\u0103 este asimilat\u0103 unui instrument de executare, similar altor mijloace tehnice sau umane, iar alegerea \u0219i utilizarea sa intr\u0103 \u00een sfera de control \u0219i responsabilitate a debitorului. Eventualele deficien\u021be ale sistemului, erori de func\u021bionare sau rezultate neconforme sunt, \u00een consecin\u021b\u0103, imputabile celui care l-a integrat \u00een mecanismul de executare contractual\u0103.<\/p>


    \u00cen ipoteza unei neexecut\u0103ri sau a unei execut\u0103ri necorespunz\u0103toare, se angajeaz\u0103 r\u0103spunderea contractual\u0103 clasic\u0103<\/strong>, cu toate consecin\u021bele sale: obliga\u021bia de reparare a prejudiciului, eventual plata de daune-interese \u0219i, dup\u0103 caz, alte remedii specifice (rezolu\u021biune, reducerea presta\u021biei etc.). Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, AI nu constituie o cauz\u0103 exoneratoare, \u00een lipsa unor \u00eemprejur\u0103ri care s\u0103 se circumscrie no\u021biunii de for\u021b\u0103 major\u0103 sau altor cauze legale de exonerare, condi\u021bii dificil de \u00eendeplinit \u00een contextul utiliz\u0103rii unor sisteme tehnologice previzibile ca risc.<\/p>


    Prin urmare, inteligen\u021ba artificial\u0103 este tratat\u0103, \u00een plan contractual, ca un instrument aflat sub controlul debitorului<\/strong>, iar riscurile inerente utiliz\u0103rii sale sunt integrate \u00een sfera obliga\u021biilor asumate. Aceast\u0103 solu\u021bie asigur\u0103 stabilitatea \u0219i previzibilitatea raporturilor juridice, \u00eens\u0103 transfer\u0103 \u00een mod semnificativ riscul tehnologic asupra p\u0103r\u021bii care utilizeaz\u0103 AI, ceea ce poate genera, \u00een anumite situa\u021bii, necesitatea unor mecanisme contractuale de repartizare a acestui risc (clauze de limitare a r\u0103spunderii, garan\u021bii, asigur\u0103ri etc.).<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
    \n\t\t\t\t\t

    3. Pluralitatea actorilor \u0219i fragmentarea r\u0103spunderii<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

    3.1. Dezvoltatorul<\/strong><\/p>


    \u00cen arhitectura juridic\u0103 a r\u0103spunderii pentru prejudiciile generate de inteligen\u021ba artificial\u0103, dezvoltatorul ocup\u0103 o pozi\u021bie central\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care acesta proiecteaz\u0103, antreneaz\u0103 \u0219i configureaz\u0103 sistemul, stabilind parametrii ini\u021biali ai func\u021bion\u0103rii sale. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, r\u0103spunderea sa poate fi angajat\u0103 pentru o serie de deficien\u021be care \u021bin de faza de concep\u021bie \u0219i implementare tehnic\u0103.<\/p>


    Astfel, dezvoltatorul poate r\u0103spunde pentru:<\/p>

    • defecte de proiectare<\/strong>, const\u00e2nd \u00een erori de arhitectur\u0103 algoritmic\u0103 sau \u00een alegerea unor modele neadecvate scopului urm\u0103rit;<\/li>
    • lipsa unei test\u0103ri adecvate<\/strong>, respectiv neidentificarea \u0219i necorectarea unor vulnerabilit\u0103\u021bi sau comportamente anormale \u00eenainte de punerea \u00een circula\u021bie a sistemului;<\/li>
    • neasigurarea unor standarde minime de siguran\u021b\u0103<\/strong>, inclusiv absen\u021ba unor mecanisme de control, validare sau interven\u021bie uman\u0103 \u00een situa\u021bii critice.<\/li><\/ul>


      \u00cen plan juridic, pozi\u021bia dezvoltatorului este adesea analizat\u0103 prin analogie cu regimul r\u0103spunderii pentru produse defecte, consacrat de Codul civil al Rom\u00e2niei \u0219i de legisla\u021bia special\u0103. Aceast\u0103 analogie permite fundamentarea r\u0103spunderii independent de existen\u021ba unei culpe dovedite, prin raportare la lipsa siguran\u021bei pe care utilizatorul sau publicul o poate a\u0219tepta \u00een mod legitim.<\/p>


      Cu toate acestea, analogia prezint\u0103 limite semnificative. Spre deosebire de produsele clasice, sistemele AI nu sunt entit\u0103\u021bi statice, ci sisteme dinamice<\/strong>, capabile s\u0103 evolueze dup\u0103 introducerea pe pia\u021b\u0103, prin mecanisme de \u00eenv\u0103\u021bare continu\u0103. Aceast\u0103 caracteristic\u0103 face dificil\u0103 delimitarea momentului \u00een care produsul poate fi considerat \u201edefect\u201d, precum \u0219i atribuirea exclusiv\u0103 a r\u0103spunderii dezvoltatorului pentru comportamente emergente, care nu erau previzibile la momentul proiect\u0103rii.<\/p>


      \u00cen consecin\u021b\u0103, de\u0219i dezvoltatorul r\u0103m\u00e2ne un actor esen\u021bial \u00een configurarea r\u0103spunderii civile, angajarea responsabilit\u0103\u021bii sale trebuie realizat\u0103 \u00eentr-un cadru mai nuan\u021bat, care s\u0103 \u021bin\u0103 seama de caracterul evolutiv al sistemelor AI \u0219i de interdependen\u021ba acestuia cu ceilal\u021bi participan\u021bi la lan\u021bul tehnologic.<\/p>


      3.2. Utilizatorul \/ operatorul<\/strong><\/p>


      \u00cen practic\u0103, utilizatorul sau operatorul sistemului de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 se contureaz\u0103 ca principalul candidat la angajarea r\u0103spunderii civile<\/strong>, \u00een considerarea pozi\u021biei sale func\u021bionale \u00een lan\u021bul de utilizare a tehnologiei. Aceast\u0103 orientare este determinat\u0103 de mai mul\u021bi factori relevan\u021bi din punct de vedere juridic.<\/p>


      \u00cen primul r\u00e2nd, utilizatorul exercit\u0103 controlul imediat asupra sistemului<\/strong>, fiind cel care \u00eel activeaz\u0103, \u00eel configureaz\u0103 \u00een parametri opera\u021bionali \u0219i \u00eel integreaz\u0103 \u00eentr-un anumit flux decizional sau economic. \u00cen al doilea r\u00e2nd, acesta determin\u0103 contextul concret al utiliz\u0103rii<\/strong>, inclusiv scopul, limitele \u0219i condi\u021biile \u00een care AI este utilizat\u0103, aspecte esen\u021biale pentru evaluarea riscurilor. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, utilizatorul este, de regul\u0103, \u00een pozi\u021bia de a preveni sau limita producerea prejudiciului<\/strong>, fie prin supraveghere, fie prin interven\u021bie uman\u0103 sau prin alegerea unor sisteme adecvate nivelului de risc.<\/p>


      Din aceste considerente, plasarea r\u0103spunderii \u00een sarcina utilizatorului apare ca o solu\u021bie eficient\u0103 \u0219i compatibil\u0103 cu logica dreptului civil, inclusiv prin prisma conceptului de paz\u0103 juridic\u0103 a lucrului reglementat de Codul civil al Rom\u00e2niei. Ea permite identificarea rapid\u0103 a unui subiect responsabil \u0219i faciliteaz\u0103 repararea prejudiciului.<\/p>


      Totu\u0219i, aceast\u0103 solu\u021bie nu este lipsit\u0103 de critici. \u00cen anumite situa\u021bii, utilizatorul nu de\u021bine un control real asupra mecanismelor interne ale sistemului AI<\/strong>, \u00een special \u00een cazul unor tehnologii complexe, opace sau furnizate \u201eca serviciu\u201d (AI as a Service). Autonomia decizional\u0103 a sistemului, combinat\u0103 cu lipsa accesului la logica algoritmic\u0103, poate transforma utilizatorul \u00eentr-un simplu intermediar tehnologic, f\u0103r\u0103 capacitatea efectiv\u0103 de a anticipa sau influen\u021ba rezultatele.<\/p>


      \u00cen aceste condi\u021bii, atribuirea integral\u0103 a r\u0103spunderii \u00een sarcina utilizatorului risc\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la solu\u021bii inechitabile, prin transferul unui risc tehnologic dispropor\u021bionat asupra unei persoane care nu controleaz\u0103 \u00een mod substan\u021bial cauza prejudiciului. Aceast\u0103 realitate impune, \u00een perspectiv\u0103, o reconfigurare a criteriilor de imputare<\/strong>, \u00een sensul unei distribuiri mai echilibrate a r\u0103spunderii \u00eentre actorii implica\u021bi.<\/p>


      3.3. Furnizorii de date<\/strong><\/p>


      \u00cen ecosistemul inteligen\u021bei artificiale, furnizorii de date ocup\u0103 un rol esen\u021bial, adesea subestimat din perspectiv\u0103 juridic\u0103, de\u0219i datele constituie materia prim\u0103<\/strong> pe baza c\u0103reia sistemele AI sunt antrenate \u0219i \u00ee\u0219i fundamenteaz\u0103 deciziile. Calitatea, acurate\u021bea \u0219i reprezentativitatea acestor date influen\u021beaz\u0103 \u00een mod direct comportamentul algoritmic, put\u00e2nd determina rezultate conforme sau, dimpotriv\u0103, prejudiciabile.<\/p>


      Astfel, bias-ul (p\u0103rtinirea) sau erorile din seturile de date<\/strong> pot genera consecin\u021be negative semnificative, inclusiv discrimin\u0103ri, decizii incorecte sau evalu\u0103ri eronate \u00een contexte sensibile (financiar, medical, juridic). \u00cen aceste situa\u021bii, prejudiciul nu rezult\u0103 neap\u0103rat dintr-o defec\u021biune tehnic\u0103 a sistemului, ci dintr-o deficien\u021b\u0103 structural\u0103 a datelor utilizate<\/strong>, care altereaz\u0103 logica decizional\u0103 a AI.<\/p>


      Cu toate acestea, angajarea r\u0103spunderii furnizorilor de date este deosebit de dificil\u0103. Principala problem\u0103 rezid\u0103 \u00een complexitatea lan\u021bului cauzal<\/strong>, \u00eentruc\u00e2t datele sunt, de regul\u0103:<\/p>

      • agregate din surse multiple;<\/li>
      • prelucrate \u0219i filtrate \u00een etape succesive;<\/li>
      • integrate \u00eentr-un sistem algoritmic care le transform\u0103 \u0219i le valorific\u0103 \u00eentr-un mod dificil de reconstruit ulterior.<\/li><\/ul>


        \u00cen aceste condi\u021bii, stabilirea unei leg\u0103turi directe \u00eentre o anumit\u0103 deficien\u021b\u0103 a datelor \u0219i prejudiciul produs devine problematic\u0103, at\u00e2t sub aspect probator, c\u00e2t \u0219i conceptual. \u00cen plus, furnizorii de date nu de\u021bin, de regul\u0103, control asupra modului concret \u00een care datele sunt utilizate ulterior de dezvoltatori sau operatori, ceea ce complic\u0103 evaluarea imputabilit\u0103\u021bii.<\/p>


        Prin urmare, de\u0219i furnizorii de date pot avea o contribu\u021bie determinant\u0103 la producerea prejudiciului, cadrul juridic actual, inclusiv cel derivat din Codul civil al Rom\u00e2niei, nu ofer\u0103 instrumente suficiente pentru angajarea facil\u0103 a r\u0103spunderii acestora. Aceast\u0103 lacun\u0103 eviden\u021biaz\u0103 necesitatea unor mecanisme normative care s\u0103 recunoasc\u0103 explicit rolul datelor \u00een generarea riscurilor \u0219i s\u0103 permit\u0103 o distribuire mai echitabil\u0103 a r\u0103spunderii \u00een lan\u021bul tehnologic.<\/p>


        3.4. Platformele digitale<\/strong><\/p>


        Rolul platformelor digitale \u00een ecosistemul inteligen\u021bei artificiale cunoa\u0219te o evolu\u021bie semnificativ\u0103, de la o pozi\u021bie tradi\u021bional\u0103 de simplu intermediar tehnic la aceea de actor activ<\/strong>, cu influen\u021b\u0103 real\u0103 asupra modului de func\u021bionare \u0219i utilizare a sistemelor AI. Aceast\u0103 transformare are implica\u021bii directe asupra configur\u0103rii r\u0103spunderii civile.<\/p>


        \u00cen primul r\u00e2nd, platformele exercit\u0103 un control semnificativ asupra accesului \u0219i distribu\u021biei<\/strong> tehnologiilor bazate pe AI, stabilind condi\u021biile \u00een care acestea sunt puse la dispozi\u021bia utilizatorilor, precum \u0219i regulile de utilizare. Prin politici interne, termeni \u0219i condi\u021bii sau mecanisme de moderare, acestea pot influen\u021ba \u00een mod direct riscurile asociate utiliz\u0103rii sistemelor.<\/p>

        \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een numeroase situa\u021bii, platformele dispun de posibilitatea de interven\u021bie asupra algoritmilor<\/strong>, fie prin configurare, optimizare, actualizare sau chiar suspendare. Acest nivel de control dep\u0103\u0219e\u0219te sfera unei simple intermedieri tehnice \u0219i apropie platformele de o pozi\u021bie de co-autor sau, cel pu\u021bin, de participant activ la procesul decizional algoritmic.<\/p>

        Pe acest fond, se contureaz\u0103, \u00een special la nivelul Uniunii Europene, o tendin\u021b\u0103 de extindere a r\u0103spunderii platformelor digitale<\/strong>, \u00een acord cu cre\u0219terea rolului \u0219i influen\u021bei acestora. Ini\u021biativele legislative \u0219i orient\u0103rile jurispruden\u021biale urm\u0103resc dep\u0103\u0219irea modelului clasic de exonerare a intermediarilor, \u00een favoarea unei abord\u0103ri care \u021bine seama de gradul efectiv de control \u0219i implicare<\/strong>.<\/p>

        Aceast\u0103 evolu\u021bie reflect\u0103 o schimbare de paradigm\u0103: platformele nu mai pot invoca \u00een mod automat neutralitatea tehnologic\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care particip\u0103 activ la configurarea \u0219i func\u021bionarea sistemelor AI. \u00cen consecin\u021b\u0103, ele devin poten\u021biali subiec\u021bi ai r\u0103spunderii civile, \u00eentr-un cadru juridic \u00een continu\u0103 transformare, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 adapteze principiile tradi\u021bionale la realit\u0103\u021bile economiei digitale.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

        \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
        \n\t\t\t\t\t

        4. Evolu\u021bii la nivelul uniunii europene<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
        \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

        Prin Regulamentul privind inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i ini\u021biativele legislative conexe, Uniunea European\u0103 contureaz\u0103 un cadru normativ complex, orientat spre gestionarea riscurilor generate de sistemele AI<\/strong> \u0219i adaptarea mecanismelor juridice la specificul acestora. Abordarea european\u0103 se distinge prin caracterul s\u0103u preventiv \u0219i prin \u00eencercarea de a corela dezvoltarea tehnologic\u0103 cu exigen\u021bele protec\u021biei juridice.<\/p>


        Un element central al acestei reglement\u0103ri \u00eel reprezint\u0103 clasificarea sistemelor AI \u00een func\u021bie de nivelul de risc<\/strong>, ceea ce permite aplicarea unor regimuri juridice diferen\u021biate. Astfel, sistemele considerate de risc ridicat (high-risk) sunt supuse unor cerin\u021be stricte privind:<\/p>

        • calitatea datelor utilizate;<\/li>
        • transparen\u021ba \u0219i trasabilitatea deciziilor;<\/li>
        • supravegherea uman\u0103;<\/li>
        • evaluarea conformit\u0103\u021bii \u00eenainte de introducerea pe pia\u021b\u0103.<\/li><\/ul>


          \u00cen acest context, se urm\u0103re\u0219te instituirea unor obliga\u021bii consolidate pentru operatorii \u0219i dezvoltatorii de sisteme AI de risc ridicat<\/strong>, menite s\u0103 reduc\u0103 probabilitatea producerii de prejudicii \u0219i s\u0103 faciliteze identificarea cauzelor \u00een cazul unor incidente.<\/p>


          De asemenea, un obiectiv esen\u021bial al cadrului european \u00eel constituie facilitarea accesului la probe pentru persoanele prejudiciate<\/strong>, \u00een vederea dep\u0103\u0219irii dificult\u0103\u021bilor generate de opacitatea algoritmic\u0103. \u00cen acest sens, sunt avute \u00een vedere mecanisme care s\u0103 permit\u0103 accesul la informa\u021bii relevante privind func\u021bionarea sistemelor AI, inclusiv prin obliga\u021bii de documentare \u0219i transparen\u021b\u0103 impuse operatorilor.<\/p>


          Totodat\u0103, Uniunea European\u0103 urm\u0103re\u0219te realizarea unui echilibru \u00eentre stimularea inov\u0103rii \u0219i protec\u021bia drepturilor fundamentale<\/strong>, evit\u00e2nd at\u00e2t suprareglementarea, c\u00e2t \u0219i l\u0103sarea necontrolat\u0103 a unor tehnologii cu impact semnificativ asupra societ\u0103\u021bii.<\/p>


          \u00cen planul r\u0103spunderii civile, dezbaterile actuale vizeaz\u0103 inclusiv instituirea unor forme de r\u0103spundere obiectiv\u0103 pentru anumite categorii de sisteme AI<\/strong>, \u00een special cele de risc ridicat, precum \u0219i posibila inversare a sarcinii probei<\/strong> \u00een favoarea victimei. Aceste solu\u021bii ar reprezenta o adaptare substan\u021bial\u0103 a principiilor clasice, \u00een scopul asigur\u0103rii unei protec\u021bii efective \u0219i al distribuirii echitabile a riscurilor tehnologice.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

          \n\t\t\t\t\t

          5. Probleme juridice esen\u021biale<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

          5.1. Cauzalitatea<\/strong><\/p>


          Unul dintre pilonii r\u0103spunderii civile \u00eel constituie existen\u021ba unei leg\u0103turi de cauzalitate certe \u0219i directe \u00eentre fapt\u0103 \u0219i prejudiciu. \u00cen cazul sistemelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 este profund afectat\u0103 de structura tehnologic\u0103 a procesului decizional. Lan\u021bul cauzal nu mai este liniar, ci fragmentat \u0219i distribuit \u00eentre mai mul\u021bi actori \u0219i etape (colectarea datelor, antrenarea modelului, implementarea, utilizarea concret\u0103).<\/p>


          \u00cen consecin\u021b\u0103, stabilirea unei rela\u021bii directe \u00eentre o anumit\u0103 conduit\u0103 \u0219i prejudiciul produs devine dificil\u0103, uneori imposibil\u0103 \u00een termenii tradi\u021bionali ai probei juridice. Aceast\u0103 realitate pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii adecvarea criteriilor clasice din Codul civil al Rom\u00e2niei, care presupun o cauzalitate suficient de clar\u0103 pentru angajarea r\u0103spunderii.<\/p>


          5.2. Opacitatea algoritmic\u0103<\/strong><\/p>


          Multe sisteme AI func\u021bioneaz\u0103 pe baza unor modele complexe, caracterizate printr-un grad ridicat de opacitate decizional\u0103 (\u201eblack box\u201d). Aceast\u0103 lips\u0103 de transparen\u021b\u0103 limiteaz\u0103 accesul la logica intern\u0103 a algoritmului \u0219i face dificil\u0103 reconstituirea ra\u021bionamentului care a condus la un anumit rezultat.<\/p>


          Din perspectiv\u0103 juridic\u0103, opacitatea afecteaz\u0103 nu doar analiza cauzalit\u0103\u021bii, ci \u0219i dreptul la un proces echitabil, \u00eentruc\u00e2t partea prejudiciat\u0103 poate fi pus\u0103 \u00een imposibilitatea de a \u00een\u021belege \u0219i contesta efectiv mecanismul care a generat prejudiciul. \u00cen absen\u021ba unor obliga\u021bii de transparen\u021b\u0103 \u0219i explicabilitate, se creeaz\u0103 un dezechilibru probator \u00eentre p\u0103r\u021bi.<\/p>


          5.3. Autonomia tehnologic\u0103<\/strong><\/p>


          Pe m\u0103sur\u0103 ce sistemele AI devin tot mai autonome, capacitatea acestora de a genera rezultate f\u0103r\u0103 interven\u021bie uman\u0103 direct\u0103 ridic\u0103 probleme fundamentale \u00een materia imputabilit\u0103\u021bii. Modelul clasic al r\u0103spunderii civile se bazeaz\u0103 pe ideea c\u0103 prejudiciul poate fi atribuit unei persoane care a ac\u021bionat sau a omis s\u0103 ac\u021bioneze \u00een mod culpabil.<\/p>


          \u00cen cazul AI, \u00eens\u0103, decizia este rezultatul unui proces autonom, ceea ce conduce la o diluare a leg\u0103turii dintre voin\u021ba uman\u0103 \u0219i rezultatul produs. \u00cen aceste condi\u021bii, criteriile tradi\u021bionale de imputare (culpa, inten\u021bia) devin insuficiente, fiind necesar\u0103 o reconfigurare a acestora \u00een func\u021bie de noile realit\u0103\u021bi tehnologice.<\/p>


          5.4. Dispersia responsabilit\u0103\u021bii<\/strong><\/p>


          Ecosistemul AI implic\u0103 o pluralitate de actori \u2013 dezvoltatori, furnizori de date, operatori, platforme \u2013 fiecare contribuind, \u00een mod diferit, la func\u021bionarea sistemului. Aceast\u0103 multiplicitate a intervenien\u021bilor conduce la o dispersie a responsabilit\u0103\u021bii, \u00een care niciun actor nu de\u021bine, \u00een mod exclusiv, controlul asupra rezultatului final.<\/p>

          \u00a0<\/p>

          Riscul major este acela al unei dilu\u0103ri a r\u0103spunderii, \u00een care dificultatea identific\u0103rii unui responsabil clar afecteaz\u0103 \u00een mod direct dreptul victimei la repararea prejudiciului. \u00cen lipsa unor mecanisme juridice de repartizare coerent\u0103 a r\u0103spunderii, complexitatea tehnologic\u0103 poate deveni un obstacol \u00een calea protec\u021biei efective a persoanelor prejudiciate.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

          \n\t\t\t\t\t

          6. Propuneri de evolu\u021bie (de lege ferenda)<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

          Analiza limitelor cadrului juridic actual eviden\u021biaz\u0103 necesitatea unor interven\u021bii normative care s\u0103 adapteze institu\u021biile r\u0103spunderii civile la specificul tehnologic al inteligen\u021bei artificiale. \u00cen acest sens, se contureaz\u0103 c\u00e2teva direc\u021bii de reform\u0103 menite s\u0103 asigure at\u00e2t protec\u021bia efectiv\u0103 a persoanelor prejudiciate, c\u00e2t \u0219i men\u021binerea unui climat favorabil inov\u0103rii.<\/p>


          O prim\u0103 direc\u021bie vizeaz\u0103 instituirea unei forme de r\u0103spundere obiectiv\u0103 pentru sistemele AI de risc ridicat<\/strong>, \u00een linie cu orient\u0103rile desprinse din Regulamentul privind inteligen\u021ba artificial\u0103. O asemenea solu\u021bie ar elimina necesitatea dovedirii vinov\u0103\u021biei, concentr\u00e2nd analiza asupra existen\u021bei prejudiciului \u0219i a leg\u0103turii cu func\u021bionarea sistemului, ceea ce ar facilita accesul victimelor la repara\u021bie.<\/p>


          \u00cen str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, se impune instituirea obligativit\u0103\u021bii asigur\u0103rii pentru operatorii de sisteme AI<\/strong>, \u00een special pentru cele cu impact semnificativ. Un mecanism de tip asigurare obligatorie ar permite distribuirea riscurilor tehnologice \u0219i ar garanta existen\u021ba unor resurse financiare pentru acoperirea prejudiciilor, reduc\u00e2nd dependen\u021ba de identificarea \u0219i solvabilitatea unui anumit responsabil.<\/p>


          O alt\u0103 direc\u021bie esen\u021bial\u0103 o reprezint\u0103 dezvoltarea unor mecanisme de inversare sau flexibilizare a sarcinii probei<\/strong>, menite s\u0103 corecteze dezechilibrul probator generat de opacitatea algoritmic\u0103. \u00cen situa\u021biile \u00een care victima nu poate avea acces la informa\u021biile tehnice relevante, ar fi justificat\u0103 instituirea unor prezum\u021bii \u00een favoarea acesteia sau obligarea operatorilor de a furniza dovezi privind conformitatea sistemului.<\/p>


          De asemenea, se impune consacrarea unor standarde obligatorii de transparen\u021b\u0103 \u0219i audit algoritmic<\/strong>, care s\u0103 permit\u0103 verificarea func\u021bion\u0103rii sistemelor AI \u0219i identificarea eventualelor deficien\u021be. Aceste standarde ar trebui s\u0103 includ\u0103 obliga\u021bii de documentare, trasabilitate \u0219i explicabilitate, \u00een vederea facilit\u0103rii controlului juridic \u0219i tehnic.<\/p>


          Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, este necesar\u0103 o delimitare clar\u0103 a responsabilit\u0103\u021bilor \u00eentre actorii implica\u021bi<\/strong> \u2013 dezvoltatori, furnizori de date, operatori \u0219i platforme \u2013 prin reglementarea explicit\u0103 a rolului fiec\u0103ruia \u00een lan\u021bul tehnologic. O astfel de clarificare ar contribui la evitarea dilu\u0103rii r\u0103spunderii \u0219i la asigurarea unei distribuiri echitabile a riscurilor.<\/p>


          \u00cen ansamblu, aceste direc\u021bii de reform\u0103 contureaz\u0103 tranzi\u021bia de la un model clasic, centrat pe culp\u0103, la un model adaptat riscurilor tehnologice, \u00een care accentul cade pe preven\u021bie, distribuirea riscului \u0219i protec\u021bia efectiv\u0103 a victimei.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

          \n\t\t\t\t\t

          7. Concluzii<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

          Dreptul civil actual ofer\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, solu\u021bii aplicabile \u00een materia prejudiciilor generate de inteligen\u021ba artificial\u0103, \u00een special prin intermediul mecanismelor consacrate de Codul civil al Rom\u00e2niei referitoare la r\u0103spunderea pentru lucruri<\/strong> \u0219i r\u0103spunderea contractual\u0103<\/strong>. Aceste instrumente permit, \u00een practic\u0103, identificarea unui subiect responsabil \u0219i asigurarea repar\u0103rii prejudiciului, chiar \u0219i \u00een absen\u021ba unui cadru normativ specializat.<\/p>


          Cu toate acestea, solu\u021biile existente reprezint\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, adapt\u0103ri ale unor concepte juridice tradi\u021bionale la realit\u0103\u021bi tehnologice noi<\/strong>, \u0219i nu un r\u0103spuns sistemic, coerent \u0219i complet. Ele func\u021bioneaz\u0103 prin extensie \u0219i analogie, ceea ce le confer\u0103 un caracter inevitabil fragmentar \u0219i, uneori, imprevizibil.<\/p>


          Inteligen\u021ba artificial\u0103 impune, \u00een acest context, o reg\u00e2ndire profund\u0103 a fundamentelor r\u0103spunderii civile, \u00een jurul unor principii directoare clare. \u00cen primul r\u00e2nd, protec\u021bia victimei trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 central\u0103<\/strong>, astfel \u00eenc\u00e2t dificult\u0103\u021bile tehnice sau complexitatea sistemelor AI s\u0103 nu se transforme \u00eentr-un obstacol \u00een calea repar\u0103rii prejudiciului. \u00cen al doilea r\u00e2nd, este necesar\u0103 o distribuire echitabil\u0103 a riscului tehnologic<\/strong> \u00eentre actorii implica\u021bi, evit\u00e2nd at\u00e2t concentrarea excesiv\u0103 a r\u0103spunderii asupra unui singur participant (de regul\u0103 utilizatorul), c\u00e2t \u0219i diluarea acesteia p\u00e2n\u0103 la ineficien\u021b\u0103. \u00cen fine, cadrul juridic trebuie s\u0103 asigure un echilibru adecvat \u00eentre \u00eencurajarea inov\u0103rii \u0219i men\u021binerea unui nivel adecvat de responsabilitate<\/strong>, astfel \u00eenc\u00e2t dezvoltarea tehnologic\u0103 s\u0103 nu fie nici inhibat\u0103, dar nici lipsit\u0103 de consecin\u021be juridice.<\/p>


          \u00cen absen\u021ba unei interven\u021bii normative coerente, aliniate inclusiv la evolu\u021biile europene, practica va continua s\u0103 opereze prin extensii conceptuale \u0219i solu\u021bii jurispruden\u021biale ad-hoc<\/strong>, cu riscul apari\u021biei unor interpret\u0103ri neuniforme \u0219i al unei sc\u0103deri a previzibilit\u0103\u021bii juridice. \u00cen aceste condi\u021bii, necesitatea unui cadru reglementar adaptat specificului inteligen\u021bei artificiale devine nu doar oportun\u0103, ci esen\u021bial\u0103 pentru men\u021binerea echilibrului \u00eentre tehnologie \u0219i drept.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

          Redactor: P.A.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\n

          \n\n\t\t\n
            \n\t\t\t <\/ul>\n <\/div> \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Cine r\u0103spunde pentru prejudiciile cauzate de inteligen\u021ba artificial\u0103? 05\/05\/2026 Rezumat: Dezvoltarea accelerat\u0103 a sistemelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (AI) exercit\u0103 o presiune structural\u0103 asupra arhitecturii tradi\u021bionale a r\u0103spunderii civile, conceput\u0103 \u00eentr-un context \u00een care raportul dintre fapt\u0103, autor \u0219i prejudiciu era, \u00een mod esen\u021bial, direct \u0219i identificabil. Apari\u021bia unor sisteme capabile s\u0103 proceseze autonom volume masive […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1119,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"elementor_header_footer","format":"standard","meta":{"postBodyCss":"","postBodyMargin":[],"postBodyPadding":[],"postBodyBackground":{"backgroundType":"classic","gradient":""},"footnotes":""},"categories":[15,12],"tags":[],"class_list":["post-1114","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-drept-civil","category-securitate-cibernetica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1114","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1114"}],"version-history":[{"count":26,"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1114\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1145,"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1114\/revisions\/1145"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1119"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1114"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1114"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/avocatludusan.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1114"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}