05/06/2026
Senatul României a adoptat recent un proiect legislativ care urmărește consolidarea protecției juridice a personalului medical, auxiliar sanitar și nemedical împotriva actelor de violență săvârșite în legătură cu exercitarea atribuțiilor profesionale. Deși inițiativa trebuie să parcurgă și etapa dezbaterii în Camera Deputaților, care este forul decizional, votul favorabil acordat de Senat reprezintă un semnal clar că fenomenul agresiunilor din unitățile sanitare a devenit o preocupare majoră pentru legiuitor.
De ce era necesară modificarea?
În ultimii ani, spațiul public a fost marcat de numeroase situații în care medici, asistenți medicali, infirmieri, registratori medicali sau alte categorii de personal din sistemul sanitar au fost victime ale amenințărilor, injuriilor, agresiunilor fizice sau chiar ale unor fapte de o gravitate deosebită. Dincolo de impactul direct asupra persoanei vătămate, astfel de incidente afectează climatul de siguranță necesar desfășurării actului medical și pot influența în mod negativ capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde nevoilor pacienților.
Personalul medical și auxiliar își desfășoară activitatea într-un mediu caracterizat adesea de presiune, urgențe medicale, situații emoționale intense și interacțiuni dificile cu pacienții sau aparținătorii acestora. În astfel de condiții, riscul producerii unor acte de violență este semnificativ mai ridicat decât în multe alte domenii de activitate.
În acest context, legiuitorul a apreciat că nivelul actual de protecție nu reflectă suficient importanța socială a activității desfășurate de aceste persoane și nici riscurile la care acestea sunt expuse în exercitarea atribuțiilor profesionale.
Ce modificări aduce proiectul de lege?
Proiectul de lege modifică dispozițiile art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și instituie un regim sancționator mai sever pentru faptele îndreptate împotriva personalului care își desfășoară activitatea în unități publice sau private de asistență medicală.
Potrivit noilor prevederi, regimul sancționator aplicabil faptelor comise împotriva personalului medical, auxiliar sanitar și nemedical va fi următorul:
Omorul săvârșit împotriva persoanelor protejate de textul de lege va fi pedepsit cu închisoarea de la 15 la 25 de ani.
Prin raportare la forma actuală a legii, cea mai semnificativă modificare privește infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru care limitele de pedeapsă sunt majorate de la 6 luni – 3 ani la 1 – 5 ani închisoare, evidențiind intenția legiuitorului de a descuraja mai ferm agresiunile îndreptate împotriva personalului din sistemul sanitar.
Unul dintre elementele cele mai importante ale modificării legislative îl constituie clarificarea expresă a sferei persoanelor protejate. Noua redactare urmărește să elimine orice echivoc și să includă în mod explicit atât personalul medical, cât și personalul auxiliar sanitar și personalul nemedical care își desfășoară activitatea în cadrul unităților de asistență medicală, indiferent de forma de exercitare a profesiei sau de natura publică ori privată a unității.
O protecție extinsă pentru întregul personal din sistemul sanitar
O noutate importantă a proiectului constă în faptul că protecția sporită nu mai este percepută exclusiv prin prisma profesiei de medic. În realitate, funcționarea unei unități medicale presupune activitatea coordonată a unui număr mare de categorii profesionale, fiecare contribuind la furnizarea serviciilor medicale.
Asistenții medicali, infirmierii, registratorii medicali, personalul tehnic sau administrativ intră frecvent în contact cu pacienții și aparținătorii acestora și sunt expuși acelorași riscuri de agresiune. Prin urmare, extinderea explicită a protecției juridice asupra acestor categorii reprezintă o recunoaștere a rolului esențial pe care îl au în cadrul sistemului de sănătate.
O apropiere de regimul de protecție acordat altor categorii profesionale
Din perspectivă juridică, inițiativa legislativă reflectă tendința de a acorda personalului din sistemul sanitar un nivel de protecție apropiat de cel recunoscut altor categorii profesionale care exercită atribuții de interes public și care sunt expuse unor riscuri sporite în exercitarea funcției.
Expunerea de motive a proiectului evidențiază în mod expres intenția de a apropia protecția personalului medical de cea acordată unor categorii precum polițiștii, militarii sau personalul silvic. Rațiunea este una evidentă: actul medical nu reprezintă doar o relație individuală dintre profesionist și pacient, ci un serviciu esențial pentru întreaga societate.
Orice agresiune îndreptată împotriva persoanelor care asigură acest serviciu produce efecte care depășesc sfera interesului individual și afectează funcționarea normală a sistemului de sănătate.
O agravare a regimului sancționator, nu infracțiuni noi
Din punct de vedere tehnic-juridic, este important de observat că proiectul nu introduce infracțiuni noi în legislația penală română. Faptele de amenințare, lovire, vătămare corporală sau omor sunt deja incriminate de Codul penal.
Noutatea constă în faptul că legiuitorul a ales să sancționeze mai sever aceste fapte atunci când sunt comise împotriva personalului medical, auxiliar sanitar sau nemedical aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori pentru acte îndeplinite în exercitarea acestora.
Prin urmare, modificarea legislativă reprezintă o formă de protecție penală suplimentară acordată unei categorii profesionale considerate esențiale pentru funcționarea societății, prin majorarea limitelor speciale de pedeapsă și prin clarificarea sferei persoanelor protejate.
Vor avea aceste măsuri un efect real?
Înăsprirea pedepselor are, fără îndoială, un rol simbolic și preventiv. Ea transmite un mesaj clar că statul nu tolerează violența în unitățile sanitare și că protejarea personalului medical reprezintă o prioritate.
Totodată, modificarea legislativă contribuie la consolidarea autorității profesionale a personalului medical și la crearea unui cadru juridic mai ferm pentru combaterea fenomenului agresiunilor din spitale și din celelalte unități de asistență medicală.
Cu toate acestea, eficiența unei astfel de intervenții legislative va depinde și de modul în care normele vor fi aplicate în practică. Experiența demonstrează că simpla majorare a limitelor de pedeapsă nu este întotdeauna suficientă pentru reducerea fenomenului infracțional. Sunt necesare, în paralel, măsuri de prevenire, proceduri clare de intervenție, sisteme de securitate adecvate și mecanisme eficiente de raportare și investigare a incidentelor.
Concluzii
Proiectul adoptat de Senat reprezintă un pas important în direcția consolidării protecției juridice a personalului din sistemul sanitar. Prin recunoașterea explicită a vulnerabilităților cu care se confruntă medicii, asistenții medicali și celelalte categorii de personal, legiuitorul transmite un mesaj ferm că violența împotriva celor care acordă îngrijiri medicale nu poate fi tolerată.
Dacă va fi adoptată și de Camera Deputaților, modificarea legislativă va întări cadrul de protecție a personalului medical și va contribui la crearea unui mediu mai sigur pentru desfășurarea actului medical. Dincolo de efectul sancționator propriu-zis, inițiativa are și o puternică valoare simbolică, reafirmând faptul că respectul față de cei care asigură serviciile medicale reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea unui sistem de sănătate eficient și responsabil.
Redactor: P.A.
